Emil Constantinescu: O cultură a păcii se face prin EDUCAȚIE. Este nevoie de schimbarea „pedagogiei suferinței” într-o „pedagogie a concilierii”

Emil Constantinescu, primul președinte democrat al României după momentul crucial din 1989, a vorbit în cadrul Întâlnirii la Nivel Înalt de la București- conferința ,,Solidarity of Empathy for Peace", dedicată sprijinirii reunificării pașnice a Peninsulei Coreea, evenimentul organizat de Heavenly Culture, World Peace, Restoration of Light (HWPL) în colaborare cu Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, despre importanța cercetării culturii levantine și formarea unei culturi păcii.

Cu aplomb, cu greutatea unui om implicat direct în viața politică la cel mai înalt nivel, dar și ca om care știe ce pe propria piele ce înseamnă tensiunile și tenebrele istoriei, fiind refugiat, cu familia sa, de la vârsta de 5 ani. Domnia sa a ținut să puncteze că această conferință organizată deloc întâmplător la București în anul Centenarul Marii Uniri, are ca scop să vorbească lumii întregi despre solidaritate- (la nivel de națiuni, de... oameni, pur și simplu)o solidaritate bazată pe empatie, pe înțelegere și se constituie ca un nou pas în punerea temeliei a ceea ce poate însemna o necesară CULTURĂ A PĂCII. O cultură a păcii care poate și trebuie să asigure o pace durabilă. Iar toate acestea se fac, în opinia omului politic Emil Constantinescu, prin educație, prin perseverența educației, nicidecum prin incultură și mesaje lipsite de consistență. Domnia sa a pus accent în acest onorant context (plin, de altfel de semnificații istorice) despre necesitatea punerii în practică a capacității unei națiuni, a unei lumi, de a schimba pedagogia suferinței într-o pedagogie a concilierii, a puterii, dorinței și capacității de a educa copiii- de la cele mai fragede vârste, națiunile, în ultimă instanță, în spiritul înțelegerii celuilalt, a înțelegerii reciproce. Și, desigur, aici nu este vorba numai despre cazul coreenilor, este vorba de ceva care să aibă impact la nivel internațional. Oamenii de azi, cei de mâine trebuie să înțeleagă rolul dialogului, rolul modului de a gândi, rolul unei educații pozitive. Și aici, un funcție importantă poate și trebuie să revină oamenilor de cultură, de la scriitori, cadre didactice, pictori, muzicieni, la istorici, comunicatori, arhitecți, chiar, și oameni implicați în diverse paliere din domeniul cultural. Copiii de acum și de mâine trebuie să știe că pot comunica fără violență, decent chiar și prin limabj non-verbal, artistic, și pot face în așa fel încât să nu mai existe tensiuni între oameni, și, extins, între țări, între națiuni, că fiecare om ca și fiecare națiune, merită să se dezvolte, să aibă o ascensiune demnă, fără să fie parda unui atac și fără să atace, și da, totul trebuie posnit de la educație, de la nivelul de înțelegere, de percepție a faptelor, a realității, de la modul în care comunicăm, în care transmitem un mesaj, de la modul în care vorbim despre noi, despre țările, istoria și valorile fiecăruia chiar și atunci când trăim într-o societate multiculturală, multiconfesională.

De-a lungul istoriei, deciziile greșite, multe din lipsa unei comunicări adecvate, din lipsa unui dialog civilizat, au dus întotdeauna la conflicte, la oligarhie, la tensiuni sângeroase.

Domnia sa a precizat că în cazul fiecărei țări, fiecărie națiuni, mai cu seamă al celor care au trecut prin experiențe tragice, cum a fost cazul Coreei, al României, al țărilor din fosta Iugoslavie sau din fosta URSS, tebuie găsite cu tact, trebuie create oportunități pentru îndeplinirea aspirațiilor oamenilor; efortul. jertfa multora dintre ei nu trebuie să fi fost în zadar.

De asemenea, președintele Emil Constantinescu a vorbit de rolul și... actualittaea diplomației clasice despre, întoarcerea privirilor (și nu numai!) către învățătura și conceptele vechi, ale lui Aristotel, spre exemplu, Schimbarea de la un regim la altul, provocările mai mult sau mai puțin dure ale istoriei contemporane confirmă un lucru: să îndrepți lucrurile este dificil, extrem de dificil, dar nu imposibil, mai ales dacă... există dialog, dacă se promovează, măcar de acum încolo, o cultură a păcii.

În același context, omul politic a vorbit despre cultură și diplomație- cele două care ne fac să înțelegem mai bine lumea în care trăim. Tot ele conduc către consolidarea respectului între națiuni, contribuind din plin la arhitectura securității și păcii, prin mecanisme democratice.

Dacă îți place să știi ce se întâmplă în Sibiu și în județul Sibiu, dă-ne un LIKE pe pagina SIBIUNEWS de pe FACEBOOK!

alis reclama 420x300

Anunt Facebook

ziare ziare.org