Denumirea de FLAUT vine din latinul flauto si din combinatia a trei note:FA-LA-UT si corespunde cu:FLAUTO-ital.,FLUTE-fr.,FLOTE- germ.,
FLEITA-rus.
Flautul este fratele multor instrumente muzicale antice.Este imposibil de determinat exact epoca aparitiei si inventarii acestui instrument dar se poate afirma cu siguranta ca instrumente rudimentare de suflat au conceput pastorii antici si oamenii primitivi care imitau fenomene ale naturii(fasaitul frunzelor,suieratul vantului,cantecul pasarilor,etc.).
Toate popoarele civilizatiei antice au cunoscut,inventat si adoptat diferite tipuri de instrumente de suflat asemanatoare flautului de azi.Lucrul acesta este demonstrat de basoreliefurile,sculpturile,gravurile murale si alte opere de arta antice,care au fost conservate pana azi.
Modelele au variat nespus de mult,iar materialele din care erau confectionate au fost:abanos,fildes,portelan,argint,etc.Tipurile de flaute drepte si laterale aveau diferite denumiri:”Jo”si”Tsche”in China antica;
”Mem”si”Sebi”in Egipt;”Suffarah”in India,”Siringa’sau”Flauto del dio Pan”in Grecia antica Chiar si locuitorii continentului american din civilizatia antica foloseau o”specie de flaut”.
Avantul Crestinismului a multiplicat formele de activitate si de manifestare a omului.Crestinii au preferat muzica vocal-corala
abandonand instrumentele o perioada de timp.
Istoria instrumentului nostru se reia in Evul Mediu cu precadere in Europa Occidentala si Centrala,unde apar alte specii de “Flute a bec”:
”Flajot”,”Flust”,”Flaviiol”,”Swegel”.
Din secolul al XVII-lea se poate vorbi despre flautul”traversiere”
(lateral),care se tine culcat,de la dreapta la stanga,consacrat astazi in toate orchestrele.G.C.Denner,faimos fabricant de instrumente,a construit in 1700 primul tip de flaut din trei bucati.
Modificari importante a adus flautului celebrul flautist si compozitor G.G.Quantz.El a intervenit in dimensiunile instrumentului si a adaugat clapele de re diez,do diez si do natural la degetul mic al mainii drepte.Giusepe Tacet adauga clapele de sol diez si si bemol,in anul 1770.In anul 1820,la Viena,Giovani Ziegler creaza un nou model,foarte perfectionat,cu 17 clape ce permiteau o intonatie si o emisie deosebite.
Actualul tip de flaut,rezultatul unor lungi cautari si perfectionari,a fost definitivat de competenta si ingeniozitatea ilustului virtuoz al
flautului si inventator,THEOBALD BOEHM(1797-1881),al carui nou sistem de manuire a clapelor-folosind inele si tije metalice-ca si modificari in dimensiunile gaurilor si distantarea lor,au revolutionat flautul,ca de altfel si toate celelalte instrumente din lemn.
Asa, cu istoria lui, cu farmecul sunetului sau inconfundabil, FLAUTUL urca pe scena Filarmonicii de Stat Sibiu, seara de joi, 23 aprilie 2015. Intr-una dintre cele mai speciale seri din actuala stagiune, prin prezenţa – în premieră – a remarcabilului artist de talie internaţională, Dieter Flury. Devotat firmei Yamaha, el cântă pe un flaut de aur de 14 karate. Evenimentul este realizat cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Sibiu.
Muzician multilateral (solist, orchestrant, muzician de cameră, profesor), Dieter Flury ocupă poziţia de prim flautist la Filarmonica din Viena, fiind, totodată directorul general al orchestrei. De asemenea Dieter Flury este profesor de la Universitatea de Muzică și Artele Spectacolului din Graz. Anterior, Flury a fost membru al Orchestrei Operei de Stat din Viena şi a predat la Academia de Muzică şi la Conservatorul din Viena.
Elogiat de critica muzicală pentru „sunetul moale, sensibil, tehnica perfectă şi inteligenţa muzicală”, Dieter Flury a fost supranumit „Paganini al flautului”, grație agilităţii fenomenale și tehnicii respirației.
În paralel, Dieter Flury a studiat matematica la universitatea elveţiană de top, ETH Zürich, în perioada 1972-1976. Combinând, în cercetare, experienţa muzicală și cea matematică, el este autorul unui eseu asupra fundamentelor matematice în teoria muzicii intitulat „Teoria axiomatică a sunetelor”.
La pupitrul orchestrei sibiene se va afla unul din cei mai capabili tineri dirijori români, Cristian Oroşanu, prim dirijor al Filarmonicii de Stat Braşov. Asa cum ne asigura organizatorii evenimentului, un program rafinat, care reuneşte capodopere ale creaţiei moderne franceze (Pavana de Gabriel Fauré şi Simfonia I de Paul Dukas) şi daneze (Concertul pentru flaut şi orchestră de Carl Nielsen) va spori gradul de atractivitate al serii.