Doamne ajută și-am plecat,
Mulțumim de ce ne-ați dat.
Oalele pline pe mese
Cu bucate de-ale alese.
O casă cu oameni buni,
Tot cu drag să te aduni.
Și dacă ne vi-ți primi
Și la toamnă om veni.
La Avrig, șezătorile resprectă cu strictețe datul străbun. Se pun la suflet și opesc lucrul înainte de Săptămâna Mare. Acum, gospodinele trebuie să-și grijească sufelete și să primenească cele case, să țină rânduiala sărbătorilor. Mai apoi, vin alte munci… odată cu schimbarea anotimpurilor. Șezătorile au ceva de așteptat, până-n zorii toamnei…
„…Și s-a mai încheiat un sezon, mai lung de astă dată fiindcă ne e drag să petrecem seri de poveste, sub priveliști de basm, cu oameni faini. A fost și acesta un sezon în care am adunat mărgăritare în suflet și în gând, în care mâinile au învățat lucrături noi și au modelat măiestru fire de tot felul. A fost un sezon în care am câștigat experiențe noi, învățături utile, am rememorat crâmpeie de Avrig frumos, din anii pe care-i cunoaștem doar din poveștile bătrânilor. A fost un sezon care a trecut prea repede, dar treburile din grădini și curți își cer timpul și atenția lor iar lucrul cu fierele mai capătă ceas, câteodată, la portiță. Dar… dar ne vom mai întâlni din când în când la o poveste despre răsaduri sau roade, despre conserve și dulcețuri, despre flori și zarzavaturi și ca să nu fie prea abruptă încheierea sezonului 5 de șezători prima întâlnire va fi joi, în „Săptămâna luminată”, deci ne vom întâlni la un ou roșu, un cozonac și un pahar de vin în cinstea sărbătorilor și a… noastră.
Până atunci spor la lucrul mult și amănunțit dinaintea marii sărbători, apoi sărbători în pace și bucurie tuturor”.
Așa deapănă amintiri și frumoase întâmplări de acolo, din miezul acesta de poveste- șezătorile Avrigului de azi (ca altădat‘), inspirata inițiatoare a acestora- doamna Maria Grancea.
Surse foto: Spiridon Florin , Maria Grancea