PROIECT: “Amintiri de carton... Harta orală a deportării romilor în Transnistria

 

O inițiativă faină: În cursul anulului 2017, Centrul de Cercetări Culturale şi Sociale „Romane Rodimata” Bucureşti, în parteneriat cu Muzeul ASTRA Sibiu, implementează proiectul „Amintiri de carton... Harta orală a deportării romilor în Transnistria”. Proiectul este co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, bugetul total este de 56922,5 lei, din care 7735 lei reprezintă contribuţia beneficiarului.

 

Ceea ce este demn de știut este că activităţile incluse în proiect sunt evenimente cu oameni de poveste, care au zâmbit morţii şi i-au supravieţuit. Astfel, scopul proiectului este acela de a aduce în atenţia publicului un moment istoric incontestabil: Holocaustul romilor. Cercetăm, monitorizăm şi consemnăm poveştile de viaţă, le prindem într-un tot care compune o filă de istorie din perioada anilor 1940 şi le prezentăm într-o serie de expoziţii de artă grafică în Sibiu, Bucureşti, Buzău şi Ilfov. Valorificăm potenţialul cultural al comunităţilor, iar promotorii fac parte din comunitate, inclusiv graficianul, monitorii de pe teren, precum şi specialiştii care consemnează relatările.

Pornim de la realităţile istorice potrivit cărora, în 1942, au murit aproape jumătate din cei 25 000 de romi deportaţi din România în Transnistria. Peste 6.000 erau copii. Suntem în etapa în care am cules deja în județul Sibiu și în județul Gorj poveşti ale romilor care au trecut prin Holocaust. În plus, cercetările documentare vin să demonstreze tot mai riguros existenţa acestui fenomen, spun inițiatorii acestui eveniment.

 

***POVEŞTILE LOR

Atunci, erau... copii.

 

În susţinerea proiectului organizatorii vin cu argumente scrise precum Raportul Final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, publicat în anul 2004, care subscrie persecuția evreilor și a romilor din România din timpul regimului antonescian, în cadrul fenomenului care poartă denumirea de Holocaust.

Conform „Sondajului de opinie privind Holocaustul din România și percepția relațiilor interetnice“, efectuat de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România ,,Elie Wiesel’’, în mai 2015, doar 18% din populaţia României asociază Holocaustul cu persecutarea şi exterminarea romilor.

Doar 20% din respondenții intervievați asociază „Ghetourile și lagărele din Transnistria” cu Holocaustul.  În același sondaj, la capitolul „Percepții despre minorități” se arată că distanța socială (pe baza scalei lui Bogardus) dintre populația majoritară și populația de etnie romă este de 4,97 (unde 1 este cea mai apropiată relație acceptată cu o minoritate, ca şi cu un membru de familie), iar 7 cea mai depărtată (nu ar trebui să vină în România).

În studiul ,,De ce nu plâng...? Holocaustul Rromilor şi povestea lui adevarată”, publicat în anul 2010, Adrian-Nicolae Furtună, co-autor, tratează reprezentarea socială a deportării romilor în Transnistria în rândul tinerilor romi.

Acesta arată că reprezentarea socială a deportării romilor în Transnistria nu este una structurată, bazată pe informaţii clare, de ordin istoric, factual, ci are la bază mai mult o serie de mituri, dat fiind că până în anul 1990 romii nu au avut acces la crearea unei elite intelectuale și artistice care să conserve memoria vitimelor.

Așadar, îndrăznețul proiect se vrea o formă artistică şi culturală de conservare a memoriei colective bazată pe realităţi istorice, aşa cum sunt acestea prezente în memoria colectivă a supravieţuitorilor.



Dacă îți place să știi ce se întâmplă în Sibiu și în județul Sibiu, dă-ne un LIKE pe pagina SIBIUNEWS de pe FACEBOOK!

loading...

Adaugă comentariu

Postati comentarii la subiect. Evitati cuvintele neconforme/vulgare, mesajele violente/rasiste/xenofobe, acuzatiile neargumentate si atacurile obsesive la persoana.


Codul de securitate
Actualizează

 

 

ziare ziare.org