E zi de mare praznic. Miez de vara, de cu soare, de facut cununi si cruci de grau, caci acum ingaduie pamantul sa inceapa taranul secerisul…
„Sfântu’ ăl mare peste grânare, stăpân al lupilor”
Astăzi e ziua Sânpetrului de Vară, una dintre marile sărbători ale lupilor din calendarul popular. Prestigiului Sfântului Petru (mâna dreaptă a lui Dumnezeu, cel care ţine cheile Raiului, iscoada Domnului pe pământ, etc.) s-a suprapus peste cel al miticului Sânpetru de Vară („Sfântu’ ăl mai mare peste grânare”, stăpân al lupilor, cel care păzește grindina şi îmblânzește seceta), transformând ziua de astăzi într-un adevărat reper calendaristic. Sânpetru de Vară oprește cântecul privighetorii, anunță răsăritul constelației Găinuşa, vestește vremea secerișului, împrăștie licuricii pe pământ… „Noi știm de Sf. Petru nu numai din calendare ci și după anumite semne preluate din moși–strămoși (…) iar bărbații știu cum să se pregătească când vin lupii la vite, că acum încep să coboare oile de la munte…” (Marcel Lapteş – „Timpul şi sărbătorile țăranului român”).
Asa cum spu folcloristii, nu întâmplător, Sânpetru de Vară, frate bun al Sânpetrului de Iarnă, este și el stăpân al lupilor. Sărbătorile lor – situate la o jumătate de an distanță una de cealaltă – aduc „zile rele de lupi” și, odată cu ele, o mulțime de interdicții, începând cu cea a pronunțării numelui animalului-totem. Prin urmare, lupilor li se spune „câinii lui Sânpetru”, femeile nu-și piaptănă părul (pentru ca pădurea să le încurce cărările și să-i abată de la turme), nu aruncă gunoiul şi cenușa din casă, nu împrumută nimic, nu cos, nu torc, nu împletesc. În panteonul țăranului român, lupul nu este văzut doar ca un simplu distrugător al turmelor. Este venerat pentru că poate vedea și prinde dracii, alungă bolile copiilor, călăuzește sufleul mortului. În plus, cu toate că este considerat animalul-devorator al Soarelui și al Lunii, lupul este asociat adesea cu simbolurile luminii, datorită faptului că vede noaptea
După un post oarecum inedit cu un număr variabil de zile, ce stă atât sub semnul martiriului Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel cât și al unei frici magico-ritualice de a nu se distruge recolta dată în pârg, această sărbătoare este ținută începând de astăzi până sâmbătă, când vor avea loc Moșii de Sâmpetru. „… Odată, două muieri se vorbeau între ele: Să meri, Savetă, la biserică să sfințești colacul lui Sf. Pătru… că ne dă recoltă faină. La Moşii de Sf. Pătru ducem de tăte, colaci, lumini… altele colivă de grâu. Da’ muierea zâce: No’, că numa’ astă treabă oi ave’, să mărg cu merinde la biserică! Şi, ce crezi… după un timp… vine o arşiţă de topea tăt în cale… apoi o piatră, cât un ou de găină. Amândouă aveau holdele tăt una lângă alta… pe-a muierii ce-o nesocotit pe Sf. Pătru o fărâmat-o de n-o rămas nemică, iar pă holda muierii ce-o dus colac la biserică nici c-o atins-o…”(Marcel Lapteş).
In acest complex ceremonial al sărbătorii, țăranii fac târguri, ciobanii organizează „Jocul Sclavilor” (un joc ritual fecioresc atestat şi la aromâni), femeile pregătesc ofrande pentru Moşii de Sân-Petru: colaci, lumânări, colivă de grâu, faguri, zarzăre și mere. De aici înainte, după ce mai întâi au fost date de pomană sufletelor celor plecați, este îngăduit consumul merelor. „Nicio femeie nu trebuie să mănânce mere până în această zi, fără a face un mare păcat, fără a-i supăra pe morţi. După această zi, femeile tinere pot mânca mere, cele bătrâne trebuind să aștepte până la Sf. Ilie”. (Tudor Pamfile – „Sărbătorile la români”).
Sfintii Apostoli Petru si Pavel sunt sarbatoriti pe 29 iunie, dupa o perioada de post, care variaza ca durata, in functie de data Sfintelor Pastilor.
Sfantul Apostol Petru – fiul lui Iona si fratele Apostolului Andrei, s-a nascut in Betsaida Galileei. Numele sau iudeu era Simon, insa Mantuitorul il va numi Chifa (piatra). Dupa o pescuire minunata pe lacul Ghenizaret, este chemat sa devina pescar de oameni. Marturiseste in numele apostolior dumnezeirea lui Hristos, dar se si leapada de Hristos cand El este prins spre a fi rastignit. Dupa Inaltarea Domnului, Petru ia cuvantul in adunarea ucenicilor si aleg ca apostol pe Matia in locul lui Iuda. In ziua Cincizecimii, dupa predica Sfantului Apostol Petru, se boteaza trei mii de persoane.
Sfantul Apostol Petru a propovaduit in Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mica pana in Babilon si in ultima parte a vietii, la Roma. Sfantul Petru a murit rastignit pe cruce, cu capul in jos, in anul 67, pe 29 iunie.
Sfantul Apostol Pavel era originar din Tarsul Ciliciei, din neamul Veniamin. Sfantul Pavel a fost elevul invatatului Gamaliel. Pavel locuia in Tars si lupta impotriva crestinilor. Sfantul Apostol Pavel a participat la uciderea arhidiaconului Stefan. Pe calea Damascului i se arata Hristos intr-o lumina orbitoare si il mustra: „Saule, Saule de ce ma prigonesti?”. Se converteste si primeste botezul de la Anania, episcopul Damascului. Sfantul Apostol Pavel a pornit in trei mari calatorii misionare si a scris 14 epistole care se gasesc in Sfanta Scriptura. A fost decapitat din porunca imparatului Nero, in anul 67.
Din cauza faptului ca Sfintii Apostoli Petru si Pavel au fost in temnita pentru ca L-au marturisit pe Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu, au devenit ocrotitori ai sistemului penitenciar din Romania. Ei sunt ocrotitori ai celor lipsiti de libertate si din cauza faptului ca cei ajunsi in penitenciare sunt persoane care au gresit fata de Dumnezeu, precum au gresit si ei: Petru S-a lepadat de Hristos, iar Pavel i-a prigonit pe crestini.
Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt prăznuiţi în aceeaşi zi deoarece ambii s-au săvârşit la Roma, din porunca împăratului Nero. Moaştele Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, potrivit Sinaxarului, au fost puse împreună.
Tuturor celor ce isi sarbatoresc azi onomastica, LA MULTI SI BINECUVANTATI ANI!